Plumb de George Bacovia
Data apariției: noiembrie 2017
Editura: Litera
Pagini: 288
Limba: Română
Hârtie: 80g/m
CLICK AICI pentru a cumpara cartea!
Descriere
Plumb este o poezie scrisă de George Bacovia în 1900, finisată în 1902 și publicată în 1916 în revista „Versuri”, sub pseudonimul George Andoni. Discursul poetic este conceput sub forma unui monolog tragic în care poetul exprimă o stare sufletească de disperare, și lipsă a oricărei speranțe. Poezia produce o puternică impresie la citirea ei de către autor în 1903 la salonul literar al lui Alexandru Macedonski.
Poezia a fost scrisă pentru prima dată în 1900. La vremea aceea, poetul, în vârstă de 19-20 de ani, era în cursul de a aplica la Școala Militară din Iași, de unde se retrase după un trimestru. Un an mai târziu se înscrise la gimnaziul din Bacău. Acesta luă cunoștința cu Alexandru Macedonski în 1902 și se formă artistic între anii 1903–1904 în mediul simbolist, frecventând cenaclul poetului. Rezultatul, volumul de poezii Plumb (1916), reprezintă rodul selecții dintre 50 de poeme, selecție determinată de o anumită fizionomie poetică care coincidea, în mare măsură, cu norma estetică dominantă la începutul secolului XX. George Bacovia dorise să devină un simbolist, un urmaș al lui Macedonski și al lui Tradem (pseudonimul lui Traian Demetrescu) și un emul al lui Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire, Paul Verlaine și Maurice Rollinat.
Poezia Plumb de George Bacovia, a fost primită călduros în cadrul cenaclului și dădu ulterior titlul volumului de versuri publicat de Bacovia, trimis la tipar în 1914 și apărut în luna iulie 1916. Pentru acest volum Bacovia a fost premiat de Ministerul Artelor în 1923.
În poezie tema principală este conditia invidului intr-o societate care limitează. O temă secundară este moartea , redată prin “sicriu”, “mort”, “somn”, “dormeau adânc”, “cavou”, “coroane”, “era frig”, “era vânt” si tema singurătatii. Celelalte motive – “amorul”, “tristețea”, “singurătatea” – sunt secundare, dar ajută la reliefarea ideii esențiale de alunecare inevitabilă spre moarte și neant.
Cuvântul-cheie al poeziei este “plumb”, care are valoare de simbol, repetiție și epitet. În exprimare, sicriele de plumb sugerează nemișcare, încremenire; amorul de plumb sugerează o senzație de rece, de insensibil; “și-i atârnau aripele de plumb” sugerează căderea, imposibilitatea zborului și a salvării.
Prima strofă definește un univers rece, străin, în care poetul trăiește sentimentul singurătății tragice:
”Dormeau adânc sicriele de plumb,
Și flori de plumb și funerar veștmânt –
Stam singur în cavou… și era vânt…
Și scârțâiau coroanele de plumb.”
Strofa a doua definește realitatea interioară. Poetul invocă amorul, dar acesta doarme întors cu fața spre moarte. Aripile de plumb sugerează căderea surdă și grea, din care poetul nu se mai poate înălța; căderea în moarte este inevitabilă, și nici măcar iubirea invocată cu disperare nu reprezintă o șansă de salvare:
”Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, și-am început să-l strig –
Stam singur lângă mort… și era frig…
Și-i atârnau aripile de plumb.”
Poet si prozator, reprezentant de marca al simbolismului in literatura romana, s-a nascut la Bacau la 17 septembrie 1881 sub numele Gheorghe Vasiliu, George Bacovia fiind un pseudonim literar.
Urmeaza studiile primare si liceul in orasul natal, manifesta de timpuriu inclinatii artistice. In 1903 se inscrie la Facultatea de drept din Bucuresti pe care o abandoneaza un an mai tarziu.
Alexandru Macedonski il debutase deja in Literatorul cu poezia Si toate (1899), semnata V. George. Intre 1907-1911, urmeaza dreptul la Iasi, dar nu va profesa avocatura.
Este, pe rand, profesor suplinitor, copist si ajutor de contabil.
Trimite poezii la revista lui I.M. Rascu Versuri si proza, dar si la Flacara, Arta, Romanul literar. Este editor al revistei Orizonturi noi (1915). in 1916 debuteaza editorial cu volumul Plumb (premiul Ministerului Artelor in 1923).
In timpul Primului Razboi Mondial este evacuat la Iasi impreuna cu arhiva ministerului. Din 1917 pana in 1920 este functionar in Bucuresti.
Scoate o noua revista literara, Ateneu cultural (1925), iar un an mai tarziu publica cel de-al doilea volum de poezie, Scantei galbene.
Tot acum apare volumul de proza Bucati de noapte.
In 1928, se casatoreste cu poeta Agatha Grigorescu. Publica al treilea volum de poezie, Cu voi (1930). Obtine in 1932 o pensie din partea Societatii Scriitorilor Romani, iar in 1934 este distins, alaturi de Arghezi, cu Premiul national pentru poezie.
In 1936 apare un nou volum de poezii, Comedii in fond, iar in 1944 isi strange scrierile intr-o editie de Opere. Ultimul volum antum e Stante burgheze (1946).
Dupa instaurarea regimului comunist, poetul este din ce in ce mai putin prezent in presa literara. In 1956 i se confera Ordinul Muncii clasa I. Postum, Agatha Grigorescu Bacovia ii aduna poeziilor scrise dupa 1947 in volumul Stante si versete (1970).
Prima editie completa de poezie si proza (cuprinzand si romanul neterminat Dintr-un text comun) e publicata in 1978, sub titlui Opere, in ingrijirea lui Mihail Petroveanu si a Corneliei Botez.
- Pavel Corut – Romane Autobiografice [5/5 ] - 15 iulie 2022
- Pavel Corut – Romane de Dragoste si Poezii [4/5 ] - 8 iulie 2022
- Pavel Corut – Seria Arta Succesului [3/5 ] - 1 iulie 2022
- Pavel Corut – Seria Octogonul [2/5 ] - 24 iunie 2022
- Pavel Corut – Viata si opera literara [1/5 ] - 18 iunie 2022
- Expoziție de Carte veche la MNLR - 20 mai 2022
- Vorbim despre învățătura și practica Dzogchen - 12 mai 2022
- Secrete de Scriitor: Eva Anca Hamza - 20 aprilie 2022
- Lansare de carte – Actorie sau magie - 8 aprilie 2022
- Eveniment – Muzeul National al Literaturii Romane - 1 aprilie 2022
