Țara mea cu ochii verzi
De păduri și de livezi
Râurile te străbat
Și un lanț de munți curbat
Cu cărări bătute-n hore
Trei culori, ne sunt avere
Te-au slujit strămoșii
Te-au urât codoșii
Peste vremi tot falnic-ai rămas!
Țara mea cu cer senin
Mândru-s că îți aparțin
Și că astăzi pot să-ți cânt
Steagul să-mi fie veșmânt
Inimii ce-n piept tresare
Când stai dreaptă-ntre popoare
Te-au slujit strămoșii
Te-au urât codoșii
Peste vremi tot falnic-ai rămas!
Când în lume sunt plecat
De-al tău dor sunt înfocat
Și tânjesc să te văd iar
Inima mi-e în amar
Lupii dacilor mă cheamă
Vuind codrii de aramă
Te-au slujit strămoșii
Te-au urât codoșii
Peste vremi tot falnic-ai rămas,
România – 100!
- Șchiopătând - 26 februarie 2019
- Speranțe - 8 ianuarie 2019
- România-100! - 1 decembrie 2018
- Adieri - 20 noiembrie 2018
- Aripi - 23 octombrie 2018
- Liniștea serii - 16 octombrie 2018
- Să nu crezi în cuvinte - 9 octombrie 2018
- În nopțile târzii - 2 octombrie 2018
- Pas des deux - 25 septembrie 2018
- De azi - 18 septembrie 2018
