SCRISUL CA UN CHEESECAKE!

Azi vă servesc o prăjitură. Proaspăt terminată, la fel ca și articolul acesta. De ceva vreme aveam poftă să fac un cheesecake. Prăjitura care-mi iese cel mai bine…până acum… Și cum mintea-mi stă mult la scris, în timp ce plămădeam eu rețeta, gândeam că, de fapt, între cheesecake-ul ăsta și scriitură nu-i mare diferență. Ba chiar procesul în sine se respectă în ambele cazuri. În ce sens? Vă dau acum rețeta!

Un cheesecake care se respectă, are de obicei trei straturi. Stratul de bază, cel de mijloc cu umplutură și jeleul de deasupra. Toate la fel de importante. De calitatea lor depinde tot întregul. E testat, credeți-mă! Șiii…Important de reținut…ca să iasă rețeta bine, trebuie avut în vedere tot timpul că straturile se fac pe rând dar se consumă împreună!

Așadar…iată cum văd eu lucrurile!

Stratul de bază e cel care susține tot ceea ce urmează după el, de aceea trebuie să fie și cel mai rezistent. Și serios făcut. Tre’ musai să știi ce faci acolo. Într-ale scrisului, pentru mine baza asta e reprezentată de faza în care găsești mastercheful cu care rezonezi și urmezi un curs de-al lui. Sau mai multe. E partea în care înveți ”know how-ul”, tot instructajul de rutină, în care înveți să îți organizezi bucătăria cu toate cele necesare, în care aduni laolaltă oale, rețete și cunoștințe și te construiești ca viitor specialist. Iar după ce amesteci temeinic toate tehnicile învățate, poți presăra ca și ingredient secret doza aceea de talent sau plăcere de a scrie cu care ești înzestrat. Chestia aia fără nume, care te face, atunci când privești o foaie goală și un stilou alăturate, să vezi deja toată rețeta. Ia-o repede și pune-o înăuntru! E felul tău de-a face lucrurile, care te va diferenția de restul cofetarilor. Și de restul cheesecake-urilor. Ține foarte aproape de cel pe care l-ai ales drept mentor! Chiar dacă acesta din urmă are nevoie acum de curaj ca să-ți deguste încercările culinare, o va face pentru a te ajuta să evoluezi.

Urmează stratul de umplutură. Nu, nu e de umplutură…e cel în care creezi umplutura. Fiindcă cheesecake-ul meu e unul ce necesită coacere, pot spune că, pentru iubitorii de scris, asta e faza în care te ”coci” și tu ca scriitor. E partea în care dai valoare conținutului. În care experiența în bucătărie pe care ai acumulat-o își spune cuvântul. Știi cum să structurezi rețeta, știi cât timp trebuie să aloci fiecărei părți. Știi deja că doar dând play melodiei potrivite ai intrat în starea perfectă de gătit. Doar punându-ți șorțul acela verde și te simți mai inspirat să lucrezi. Deja știi ce trebuie să faci, ai învățat. Ai trecut de faza de începător. Ai deja multe prăjituri la activ. Ba chiar ai inventat rețete proprii. Faci mici ghidușii pe lângă ce ți-a dat maestrul în rețetă. Îți permiți. Știi să pui savoare în mascarpone. Te descurci s-o scoți la capăt și dacă, din întâmplare, nu mai ai esență de vanilie prin casă. Nu mai intri în panică dacă nu-ți ajunge făina. O rezolvi din mers. Deja știi ce va ieși, ai făcut-o de atâtea ori! Însă fiecare ocazie de a o face din nou și din nou aduce ceva diferit. Capeți dexteritate. Și ușurință în a face asta. În etapa asta, deja simți aroma prăjiturii înainte ca ea să fie gata. Îi știi forma, gustul, unde mai trebuie cizelată, cine va ridica o sprânceană atunci când va gusta din ea, cine se va strâmba, cine va mai cere o porție. Acum te duci pe la cursuri doar să înveți să fii și mai șmecher decât ești într-ale bucătăritului. Mergi în profunzimea procesului. Mentorul tău îți gustă acum cu încredere și plăcere creațiile și e mândru de ucenicul său.

Urmează ultima parte, cea de decor. Frișca. Nu vreau să zic cireașa de pe tort că nu vreau să mă dau bogată. E partea care am observat eu că lipsește pe la alți cofetari, că e cam ignorată. Și eu am făcut la fel la început, când de-abia-mi ieșea blatul. Îmi ziceam că e bine și-așa, să aibă un aspect mai simplu. Și pentru atunci era perfect. Acum însă, când am ceva experiență, observ că altfel savurezi o prăjitură dacă și arată bine. La partea asta, deja visezi rețeta, ai experiență cu cuptorul, măsori din ochi ingredientele, acum ai curaj să scoți o prăjitură bună din ce ai la îndemână prin casă. Acum e partea de joacă, în care pui amprenta finală, e etapa de împachetat prăjitura ca să dea și bine, nu doar să fie bună! Să vrei să o guști doar privind-o. Să-ți facă poftă! Deși mai demult îmi dădea bătăi de cap, acum e partea care-mi place cel mai mult. Fac (aproape) același conținut de fiecare dată dar îi dau mereu un alt aspect, la inspirația culorii de șorț a momentului. Asta e faza la care mastercheful se laudă cu absolventul lui și chiar îl recomandă restaurantelor cu multe stele în dotare.

Și pentru că ziceam la început că am testat ideea expusă, cum că de calitatea execuției fiecărei părți depinde tot întregul…îmi amintesc amuzată primul meu cheesecake…combinasem eu mai multe rețete de pe net, adăugând și câteva ingrediente ”din auzite”, pe alocuri completate după instinctul de gospodină (pe care nu-l prea aveam)…ce-a ieșit e de poveste, însă nu cu happy end…la final, prăjitura mea avea baza plină de crăpături și abia susținea stratul de umplutură care se scurgea cu grație peste tot…ba chiar mă avântasem din prima precum profesioniștii să folosesc jeleu pentru decor, jeleu care nu a mai avut însă ocazia să decoreze ceva…de fapt, jignesc jeleul numind astfel chestia care mi-a ieșit mie…cred că nu are rost să mai continui descrierea fiindcă o să înceapă să doară…

La final, aș mai adăuga ceva. Doar curioșii, specialiștii, criticii sau pasionații te vor întreba cum ai făcut rețeta. Pentru detalii, sfaturi sau nod în papură. Restul vor savura doar rezultatul. Tocmai de-asta, e nevoie să lucrezi perfect la fiecare strat. Cât poți tu de bine!

Să nu înțelegeți că mă dau expertă! Nici măcar în cheesecake! Vă povestesc doar cum m-a luat pe mine astăzi inspirația în bucătărie. Cam așa arată pentru mine un cheesecake ca la (caleacatre)carte!

Savurați-l cu plăcere!

1 Comentariu

SCRIE RASPUNS

Scrie comentariul tau!
Scrie numele tau aici

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.