Marius Albert Neguț s-a făcut cunoscut foarte repede în mediul online și printre cititori, la scurt timp după publicarea romanului său de debut, Îngeri rătăciți. Cu un stil de scriere captivant și o poveste ruptă din realitatea românească din perioada comunistă și post-decembristă, autorul a „urcat” rapid în topurile scriitorilor preferați de cititorii români.
Nu s-a lăsat mai prejos nici cu romanele care i-au urmat romanului său de debut, astfel că, în ziua de azi, numele Marius Albert Neguț este adeseori întâlnit între recomandările celor care citesc autori români contemporani. Romanele sale sunt pline de emoții și trezesc sentimente diverse în sufletele cititorilor.
Până în prezent, sub semnătura autorului Marius Albert Neguț au apărut romanele: Îngeri rătăciți, Inocența păcatului, seria Din altă viață (Jurnal de copil, C.V. de golan, Teleleu) și Cerberus. Chiar acum, când îi iau acest interviu, apare (dacă nu a făcut-o deja) „1877: Portretul unei iubiri desăvârșite”.
1. Bună, Marius! Îți mulțumesc că ai acceptat să răspunzi câtorva întrebări pentru cititorii noștri! În primul rând, ne poți spune cine este Marius Albert Neguț, cel din spatele romanelor care au fascinat atâția cititori?
Bună! Marius Albert Neguț este un om obișnuit, care a transformat o pasiune inițială – cititul – în ceva mai mult.
Foto: din arhiva personală a autorului Marius Albert Neguț
2. Așa cum știm din seria autobiografică Din altă viață, ești cititor pasionat de când te știi. Când și cum ai decis că este momentul să intri și tu în rândul scriitorilor?
Mi s-a mai pus această întrebare și am răspuns la ea în fel și chip. Tocmai pentru că nu am un răspuns constant, pot acum spune că nu știu. Da, trebuie să recunosc că habar nu am ce anume m-a determinat să scriu romanul de debut…
3. Ce înseamnă pentru tine succesul? Cum îți imaginezi succesul pentru scriitori?
Cu riscul de a-i dezamăgi pe cei care consideră că arta de orice fel nu trebuie să aibă legătură cu banii, pentru mine succesul se contabilizează în număr de exemplare vândute, și asta nu neapărat pentru sumele (insignifiante) încasate din drepturile de autor, ci pentru că îmi doresc ca mesajul pe care încerc să-l transmit prin scrisul meu să ajungă la cât mai mulți cititori.
4. Cum faci față impactului emoțional pe care anumite scene ți-l transmit atunci când le scrii?
Destul de greu. Uneori, recunosc, plâng.
5. Care a fost partea ta preferată și care cea mai puțin plăcută din întregul proces de publicare?
Voi începe cu cea neplăcută – așteptarea deciziei editurii de a publica sau nu manuscrisul. Când te gândești că unele edituri nici nu răspund… Partea frumoasă urmează după acceptare și este compusă succesiv din lucrul alături de redactor, corector, designer, pentru ca produsul final, cartea tipărită, să împlinească cerințele cititorilor. Dacă vrei, cel mai frumos moment este acela când, în sfârșit, primesc și eu volumul.
Foto: din arhiva personală a autorului Marius Albert Neguț
6. Din momentul în care ai debutat ca scriitor, pare că ideile au venit în continuu. Și în prezent ai câteva cărți în lucru, din câte știu. Ne poți spune mai multe despre acestea?
Idei, într-adevăr, am continuu, pentru că Dumnezeu m-a blagoslovit cu imaginație. Însă la pusul acestora în practică mă ajută seriozitatea care, fără falsă modestie, mă caracterizează. În această toamnă va apărea la editura Univers un roman de dragoste pe care, inițial, eu l-am numit „Nici măcar moartea”, dar care, din rațiuni comerciale, va purta un alt titlu, și anume: „1877: Portretul unei iubiri desăvârșite” … O altă apariție, atipică aș spune, va fi aceea a unui volum de poezii numit ,,Insomnii – #la3”, volum pe care voi face tot posibilul să-l pot oferi gratuit, în semn de prețuire, cititorilor devotați. Cândva prin decembrie/ianuarie va apărea volumul 4 al seriei „Din altă viață”, volum numit „Servesc patria”. Un alt roman finalizat – pentru care caut încă editura potrivită – este „Ahriman”, un thriller social cu accente polițiste. Acest roman va apărea probabil în a doua jumătate a anului viitor. Țin să semnalez în final și reeditarea romanului „Îngeri rătăciți”, care, îmbrăcat în haină nouă, redactat și corectat impecabil, va fi retipărit pe cheltuiala mea. Dacă tot am ajuns aici cu discuția, simt nevoia să ofer o explicație cititorilor mirați de lipsa de pe piață a romanelor „Îngeri rătăciți”, Inocența păcatului” și a seriei „Din altă viață”. Anul acesta am rupt contractul cu Creator (fostă Libris). Am retras de pe piață tot ce am scos la această editură, urmând a corecta pe cheltuiala mea romanele cu pricina și mai apoi retipări. Prin urmare, în momentul acesta cel puțin, romanele mai sus pomenite pot fi achiziționate doar de la mine…
7. Alături de cărțile la care lucrezi deja, mai ai și alte idei care așteaptă să fie așternute pe hârtie?
Da… Multe… Rămâne însă de văzut pe care le voi pune în practică, pentru că timpul este totuși limitat, iar această activitate – la scris mă refer -, în România, nu asigură celor care o practică venituri suficiente traiului. Sincer, după ce va apărea „Ahriman” aș vrea să iau o pauză, tocmai pentru a mă putea concentra pe alte îndeletniciri mai profitabile decât scrisul.
8. Ai un „ritual” pe care îl urmezi atunci când scrii?
Tabiet mai degrabă… Scriu dimineața, la cafea, și încep recitind ceea ce am scris cu o zi înainte.
9. Dacă ai putea să inviți trei scriitori la cină (fie ei clasici sau contemporani), pe cine ai invita?
Pe Radu Tudoran, pe care l-aș întreba ce a simțit când a văzut construită goeleta Speranța. Pe Constantin Chiriță, de la care aș încerca să învăț să pot ocroti pe întreg cuprinsul vieții copilul din mine. Și pe Ken Follet, autor prestigios și prodigios, pe care l-aș întreba dacă folosește scriitori din umbră… Tuturor le-aș mulțumi pentru extazul pricinuit de lecturarea cărților dumnealor.
10. Dacă ai putea să le oferi scriitorilor aspiranți o recomandare, ce le-ai spune?
Să citească mai mult înainte de a scrie…
Foto: din arhiva personală a autorului Marius Albert Neguț
11. Ce ți-ar fi plăcut să știi atunci când te-ai apucat să scrii?
Că lumea în care pătrund este departe de a fi ideală, așa cum mi-am imaginat-o eu… Poate că astfel m-aș fi putut proteja mai bine de deziluzii.
12. Ți s-a întâmplat vreodată să stai în fața hârtiei (fie ea și virtuală) și să nu ai inspirație pentru moment să scrii? Cum ai reușit să depășești momentul?
Prea rar pentru a-mi face probleme din acest punct de vedere. În acel moment, pur și simplu, n-am insistat în a scrie, iar a doua zi am încercat iarăși.
13. S-a întâmplat vreodată să ștergi mare parte dintr-un manuscris, fie din greșeală, fie pentru a rescrie complet partea respectivă?
Nu.
14. Din ce vedem pe social media, ești nu doar scriitor, ci ești în continuare și un cititor pasionat. În ce măsură consideri că este esențial să fii cititor pentru a scrie la rândul său?
Câtă încredere ai într-un chirurg care n-a disecat nici măcar un cadavru? Câtă meserie știe un mecanic care nu a văzut în viața lui un motor? Cititul creează anumite mecanisme necesare scrisului de calitate. Lectura, în special a exponenților genului pe care autorul încearcă să-l abordeze, reprezintă o lecție gratuită de cum se face, de care doar cei care le știu pe toate (mulți, din păcate) nu au nevoie.
15. A existat vreun scriitor care la început nu ți-a plăcut, dar ulterior ai ajuns să îl citești cu plăcere?
Evident, da. De ce? Pentru că mintea se coace în timp. Dar n-aș numi un scriitor, ci un gen literar, și anume cel liric. Am descoperit poezia relativ târziu, cu ajutorul muzicii ușoare de dinainte de 1989, care abundă în versuri de mare sensibilitate.
16. Care este un roman pe care îl consideri bun, dar este nepopular și despre care consideri că ar merita să se vorbească mult mai mult?
Nu știu să-ți răspund, pentru că, sincer, n-am dat niciodată importanță la cât de popular sau nu este un roman.
17. Ai ascuns anumite secrete în cărțile tale, pe care doar unii cititori le pot descoperi?
Nu neapărat secrete, cât părți din mine…
18. Care ți se pare a fi cel mai dificil moment în procesul de scriere a unei cărți?
Momentul în care mă apropii de final, iar nerăbdarea, cel puțin mie, îmi provoacă o grabă pe care încerc din răsputeri s-o țin în frâu.
19. Cum a primit familia ta vestea că ești scriitor și cum te susține în această carieră?
„Nemo propheta in patria sua”, din păcate, mi se aplică și mie.
20. Îți mulțumesc încă o dată pentru că ai răspuns la acest interviu! Ce ai dori să le transmiți cititorilor?
Mi-aș dori să le pot transmite dragostea mea. Îi consider pe cei care îmi citesc romanele prieteni și țin legătura cu mulți dintre ei. Dacă ei nu m-ar fi încurajat de la bun început, m-aș fi lăsat de scris chiar după primul roman. Prin urmare, dragi cititori, vă iubesc!
Foto: din arhiva personală a autorului Marius Albert Neguț
- Secrete de Scriitor: Bogdan Ispas - 17 august 2022
- Secrete de Scriitor: Rusty Adriana Holtei - 3 august 2022
- Dragostea nu moare – Maitreyi Devi – recenzie Evatopia - 28 iulie 2022
- Între două fronturi – Oana David – recenzie Rândurile Evei - 21 iulie 2022
- Jurnalul dispariției mele – Camilla Grebe – recenzie Rândurile Evei - 11 iulie 2022
- Gheața de sub picioarele ei – Camilla Grebe – recenzie Rândurile Evei - 4 iulie 2022
- Secrete de Scriitor: Ella Ihtus - 13 aprilie 2022
- Flăcări gemene – Oana Stroe – recenzie Evatopia.ro - 21 martie 2022
- Secrete de scriitor: Cătălina Tăgârță - 16 martie 2022
- Secrete de scriitor: Oana Stroe - 9 martie 2022
